Raport Zpaţiu #3 / Report Zpace #3
RO
Zpațiu #3, cea de-a treia întâlnire din seria de întâlniri a organizațiilor și inițiativelor independente din Moldova, s-a desfășurat pe 6 martie, 2014.
Fiindu-ne mai puțin cunoscută situația scenei independente și a culturii din afara Chișinăului, am dedicat cea de a treia întâlnire anume acestei teme/probleme și persoanelor care activează în domeniul culturii în aceste localități.
Astfel, la eveniment, am reușit să aducem împreună diferite organizații, care prin experiența lor, în urma desfășurării unor activități și proiecte în diferite localități, ne-au ajutat să ne formăm o idee mai clară despre situația culturii din alte orașe/localități din Moldova.
Participanți la Zpațiu #3 au fost organizații independente din Chișinău, din Telenești și Cahul dar și primarii satelor Băhrânești, r. Florești și Gaidar, r. Comrat, participanți ai proiectului inițiat de Centrul de Politici Culturale din Chișinău și Fundația SOROS – Casa de cultură ca model de dezvoltare comunitară, proiect ce a facilitat organizarea unor vizite de studiu pentru lucrătorii caselor de cultură, care în majoritatea localităților se află într-o stare deplorabilă, în vederea reabilitării activității din cadrul acestora. În urma acestor vizite de studiu/ateliere participanții au afirmat că li s-a oferit șansa de a învăța cum pot să indentifice și să valorifice resursele culturale existente iar punerea în practică a competențelor manageriale și nu numai, căptate, a oferit perspective noi de dezvoltare a localității prin artă și activități culturale. Astfel, satul Gaidar spre exemplu, este recunoscut în regiune, și nu numai, pentru tapiseriile pe care le produc și festivalul dedicat acestei activități culturale, care atrage un număr mare de turiști, dar și prin propuneri de a produce și vinde aceste lucrări.
Tot pe festival, ca formă de activitate culturală, s-a pus accentul și la Cahul. Din cauza faptului că nu există instituții care ar găzdui diferite evenimente și activități artistice, Casa de cultură fiind într-o situație proastă iar Teatrul din Cahul lipsit de căldură în timpul iernii, formatul unui festival în aer liber a fost soluția cu care au venit cei de la Cahul. Astfel, în cadrul unui proiect au reușit să producă, alături de parteneri din România și tinerii din oraș, dornici de a se implica, diferite materiale ce ar ajuta la desfășurarea activităților artistice, cum ar fi scaune și mese, confecționate din lemn și care pot fi ușor strânse și transportate dintr-un loc în altul, oferind mai multă mobilitate organizatorilor. Totodată, la Cahul s-a adoptat și o strategie de dezvoltare a culturii, aprobată de administrația publică locală, care obligă autoritățile să-și asume anumite responsabilități în vederea dezvotării culturii pe plan local.
S-a constat că în localități, rolul principal în dezvoltarea culturii îl au primăriile și conducerea lor, contribuind atât la repararea caselor de cultură cât și la susținerea activităților culturale. Acest lucru poate fi dedus și din prezentarea primăriței de la Băhrânești, care a investit mulți bani în reparația casei de cultură și a creat condiții foarte bune pentru a se putea produce orice tip de activitate culturală. Problema actuală cu care se confruntă multe primării este lipsa unor persoane educate și pregătite în domeniul managementului cultural pentru a fi capabile să organizeze activități ce ar răspunde nevoilor culturale curente ale comunității, care să poată dezvolta o activitate culturală constantă.
Experiența organizațiilor/inițiativelor din Chișinău de a face turnee, cu proiecte culturale, prin localitățile din țară, a fost una foarte interesantă și diferită de la caz la caz.
Invitații prezenți au vorbit despre experiența lor de lucru cu autoritățile locale și raionale (unele foarte deschise spre colaborare altele lipsite de interes), dar și despre interacțiunea lor cu spectatorii dornici de socializare culturală, de a vedea și a cunoaște noi forme de artă.
Proiectul internațional de dans Casa, inițiat și desfășurat de Moldova Dance Fest s-a adresat tinerilor și copiilor cu diferite poziții sociale, având ca scop implicarea lor dar și includerea poveștilor lor de viață în coregrafiile montate. Organizatorii au lucrat în parteneriat cu diferite case de copii din țară dar și cu elevii diferitor școli (instituțiile școlare fiind cele mai dispuse pentru colaborare). Copiii s-au implicat direct în acest proiect socio-cultural, au participat activ la crearea coregrafiilor, au putut experimenta și înțelege mai îndeaproape acest gen de artă, nou pentru mulți din ei.
Datorită unei circulații reduse a noilor forme de artă în provincie, nu a putut fi evitată problema translării mesajului transpus într-un limbaj artistic – problemă menționată și de Mihai Fusu (Laboratorul Teatral Foosbook), care a mai accentuat şi faptul că rolul culturii trebuie să fie acela de a conecta centrul cu restul țării. Dl Fusu s-a arătat adeptul artei cu un mesaj puternic, unei arte ce-și propune să abordeze subiecte și probleme actuale, teme care de obicei nu sunt puse în discuție dar care sunt necesare pentru ca publicul să poată reflecta asupra lor şi să-și formeze propria sa poziţie.
Din prezentarea lui Andrei GAVRILIȚĂ și Marian BEIUT reiesă că tinerii manifestă un mare interes pentru activități culturale și văd arta ca o formă ce aduce beneficiu nu doar fiecărei persoane în parte, dar și comunității în care locuiesc.
Cinematograful din Telenești este o inițiativă a tinerilor și constă în organizarea unor proiecții în aer liber și a unor discuții pe marginea diferitor filme, ce a reușit să transforme parcul din regiune într-o zonă activă, deschisă pentru comunicare și schimb cultural.
Proiectul internațional Space Camp, a reușit să adune timp de câțiva ani la rînd, oameni dornici de a se retrage în natură, de a pleca din centre mari. Alegerea locației pentru desfășurarea taberei nu este întîmplătoare – Space Camp se desfășoară într-un loc declarat monument de arhitectură și natural și problematizează faptul că acest loc a fost uitat de autorități dar și de oamenii ce locuiesc în apropiere. Scopul taberei este de a contribui la imbunătățirea situației acestui loc unic.
Un alt proiect ce-și propune să aducă un aport la îmbunătățirea spațiilor naturale din Moldova este festivalul de vară Art-Labyrinth. Organizatorii festivalului alături de participanții la acest eveniment inițiază și participă în activități culturale cu un caracter mai mult sau mai puțin ecologic, menite să creeze noi legături între om și natura.
Deja tradițional, majoritatea proiectelor au fost posibile datorită fondurilor internaționale și partenerilor străini (centre culturale, fundații, proiecte europene, etc.) care le-au susținut financiar, fie au fost realizate pe cont propriu de către organizatori, și mai puțin sau aproape deloc cu implicarea autorităților naționale.
Vă invităm să vedeți înregistrarea video și fotografiile de la eveniment:
Zpațiu #3 a fost organizat în cadrul proiectului SPACES al Uniunii Europene. Proiectul SPACES este finanțat de Uniunea Europeană prin Programul Cultural al Parteneriatului Estic.
Proiectul SPACES (Zone Publice Durabile pentru Cultură în Țările din Est) adună la un loc artiști și lucrători din domeniul culturii din patru țări ale Parteneriatului Estic, Armenia, Georgia, Moldova, Ucraina, care se preocupă de reprezentarea unor subiecte sociale specifice pentru spațiile publice din orașele lor. Proiectul mai are drept scop fortificarea scenei independente de artă și cultură din aceste țări.
http://www.spacesproject.net
–
Zpace #3 was organized in the frame of the EU project SPACES. The SPACES project is financed by the European Union through the Eastern Partnership Culture Programme.
SPACES (Sustainable Public Areas for Culture in Eastern Countries) project assembles artists and cultural workers in four Eastern partner countries, Armenia, Georgia, Moldova, Ukraine, who aim at reflecting societal issues in the public realm of their city. It also aims at strengthening the independent art and culture scene.
http://www.spacesproject.net
zpațiu / zpace 
Leave a Comment