Archive for the ‘conferinta’ Category

15078902_10210939818188449_4146048760864368712_n-1

– – – читайте ниже на русском – – –
– – – scroll down for English – – –

RO
– – – – –

#8 Orașul și Culturile Lui cu Anastasia FELCHER
Cum literatura (nu) păstrează patrimoniul arhitectural: cazul Colinei Pușkin din Chișinău
Un ciclu de prezentări în cadrul programului Bibliotecii Spațiului Public

12 ianuarie 2017, ora 18:00
Zpaţiu (Casa Zemstvei Guberniale, str. Al. Şciusev 103, Chişinău)

Prezentarea este dedicată relației dintre literatură și spațiul urban pe exemplul unei zone a orașului Chișinău. Datorită prezenței în oraș, în anii 1820 ai sec. XIX, a poetului rus Aleksandr Pușkin, o serie de locuri legate de Pușkin în mod real sau închipuit au devenit locuri ale memoriei încă în veacul trecut. Aceste locuri sunt concentrate cu precădere în centrul istoric al orașului, inclusiv parcul orășenesc ce-și are și el partea sa de legendă. După al Doilea Război Mondial, ”Chișinăul Pușkinist” s-a ”mutat” spre casa-muzeu dedicată poetului (inaugurată în 1948), care se găsește în regiunea Colinei Pușkin. Prezența acestei clădiri – important monument cultural în canonul sovietic și loc de ”pelerinaj” cultural – nu a putut preveni însă demolarea patrimoniului arhitectural al zonei din imediata apropiere, care, pînă prin anii 1970 nu era considerat drept un lucru valoros ce ar merita păstrat. Prezentarea urmărește evoluția ideii ”Colinei Pușkin” ca obiect de patrimoniu rus și local, cu începere din a doua jumătate a sec. XIX pînă în zilele noastre.

Prezentarea va fi în limba rusă.

Anastasia FELCHER este specialist in domeniul istoriei culturii, doctor în management și dezvoltarea patrimoniului cultural (2016, de la Institutul IMT de Studii Avansate la Lucca, Italia). Interesele sale de cercetare actuale sunt axate pe canonizare în panteonul literar rus în secolele XIX și XX si pe cartografierea și provocările manageriale legate de conservarea patrimoniului evreiesc si din spațiul post-sovietic. Ea este absolventă a Universităţii Central Europeană (Budapesta) si a Universităţii ‘Scoala Antropologica Superioarǎ’ (Chişinău).

Aceste prezentări fac parte din ciclul Orașul și  culturile Lui și sunt organizate sub egida Bibliotecii Spațiului Public,  proiect susținut de Fundația Culturală Europeană în cadrul  progamului Acțiune Colectivă pentru Bunurile Comune.
Ciclul Orașul și Culturile Lui își propune să abordeze din multiple perspective – istorică, antropologică, filosofică, politică, economică, artistică – tema ORAȘULUI și a vieții urbane.

15078931_10210939821948543_5047319981802138211_n

RU
– – – – –

#8 Город и его Культуры с Анастасией Фелькер
Как литература (не) сохраняет архитектурное наследие: ситуация Пушкинской Горки в Кишиневе
Цикл презентаций в рамках программы Библиотеки Публичного Пространства

12 января 2017, 18:00
Прозтранзтво (ул. Ал. Щусев, 103, Кишинев)

Лекция посвящена истории взаимодействия и взаимовлияния литературы и городского пространства на примере отдельно взятой части города Кишинева. Благодаря присутствию в 1820-х гг. в городе русского поэта Александра Пушкина, ряд локаций, связанных с его именем (или даже их отсутствие), стали местами памяти уже в 19 в. Эти места были сконцентрированы в историческом центре города, включая городской парк с его легендами. После WWII «Пушкинский Кишинев» сместился к открывшемуся в 1948 г. дому-музею поэта, который, в свою очередь, находился в зоне «Пушкинской Горки». Присутствие данного дома – объекта высочайшей культурной ценности и посещаемости в Советском каноне, однако, не спасло от разрушения окружающую историческую застройку, которая вплоть до конца 1970-х не считалась ценной и заслуживающей сохранения. Лекция прослеживает становления идеи «Пушкинской Горки» как объекта русского и местного наследия, начиная от 2-й половины 19 века вплоть до сегодня.

Лекция будет на русском языке.

Анастасия Фелькер специалист в области истории культуры, доктор в области менеджмента и развития культурного наследия (2016, Институт перспективных исследований, Лукка, Италия). Интерес ее нынешнего исследования заострен на канонизации в русском литературном пантеоне XIX и XX вв., а также на картографировании и менеджерских провокациях, связанных с консервацией еврейского культурного наследия на пост-советском пространстве. Анастасия является выпускницей Центрально-Европейского университета (Будапешт) и Высшей Антропологической Школы (Кишинэу).

Эти презентации часть цикла Город и его Культуры и организованы под эгидой Библиотеки Публичного Пространства. Проект поддерживается Европейского Культурного Фонда в рамках программы Коллективное Действие для Общественных Благ.
Цикл Город и его Культуры имеет целью представить город и его среду с точки зрения разных дисциплин: истории, антропологии, философим, политики, экономии, культурологии, изобразитeльных искусств.

EN
– – – – –

#8 City and Culture, Anastasia FELCHER
How literature preserves (or not) architectural heritage: the Chisinau Pushkin hill case
A cycle of presentations in the frame of Public Space Library program

January 12, 2017, 6 pm
Zpace (Al. Sciusev str. 103, Chisinau)

How literature preserves (or not) architectural heritage: the Chisinau Pushkin hill case
The presentation focuses on the link between literature and urban space, using the example of a Chisinau area. Thanks to the presence of the Russian poet Alexander Pushkin in the 20s of the 19th century, several places in town are linked to his presence or are imagined to be, having, thus, already in the last century become memorials. These places are mainly concentrated in the historical center of the city, including the city park, which is also part of the legend. After the Second World War, “ the Chisinau of Pushkin” “moved” towards the museum-house dedicated to the poet (opened in 1948), which is located close tot he Pushkin hill. The presence of this building – an important cultural monument, according to the soviet norm and a cultural “pilgrimage” place – was unable however to prevent the demolition of the architectural heritage in its vicinity, which in the 1970s was not deemed valuable and worth keeping. The presentation follows the evolution of the “Pushkin Hill” idea, as an object of the local and Russian heritage, starting with the second part of the 19th century till today.

The presentation will be held in Russian.

Anastasia FELCHER is a specialist in the field of history of culture, she holds a doctoral degree in management and development of cultural heritage (2016, IMT Advanced Studies Institute, Lucca, Italy). Her current research interests focus on the sanctification of the Russian literary pantheon in the 19th and 20th centuries and on the mapping and managerial challenges linked to the preservation of the Jewish heritage from the post-soviet space. She is a graduate of the Central European University (Budapest) and of the “High Anthropological School” University (Chisinau).

These presentations are part of the series  City and Culture and are organized under the umbrella of the Public Space Library program, a project supported by the European Cultural Foundation, in the framework of Connected Action for the Commons program.
The series City and Culture aims to explore the city and the urban life from a variety of perspectives: anthropological, historical, philosophical, political, artistic etc.

Connected_action_logo_logo_black_small

protest_web_800px

– – – scroll down for English – – –

RO
– – – – –

Bucureşti în focus – o prezentare de Vlad CĂTUNĂ

25 februarie 2016, ora 18:00
Zpaţiu (Casa Zemstvei Guberniale, str. Al. Şciusev 103, Chişinău)

În Bucureşti în anul 2016 există aproximativ 20 de grupuri de iniţiativă civică. În 2010 nu exista niciun astfel de grup. Acest lucru se datora neîncrederii sociale şi gradului scăzut de asociere al bucureştenilor pentru demararea unor acţiuni civice. Pe scurt participare scăzută şi ineficientă. În 2015 s-au creat premisele necesare pentru dezvoltarea unei reţele informale de grupuri civice active la nivelul capitalei – Reţeaua Civică Bucureşti. În tot acest timp, Centrul de Resurse pentru participare publică (CeRe) a ajutat cetăţenii şi grupurile de cetăţeni să aibe o voce puternică atunci când vor să realizeze schimbări la nivel de administraţie; a lucrat cu oameni care au luptat pentru a promova, obţine sau influenţa o decizie publică.

Continue Reading »

oras_web

– – – scroll down for English – – –

RO
– – – – –

#7 Orașul și Culturile Lui cu Dinu GUȚU
Orașul în timpul unui meci de fotbal. Subculturi, liminalitate si cultură dominantă.

un ciclu de prezentări în cadrul programului Bibliotecii Spațiului Public

16 octombrie 2015, ora 18:00
Zpaţiu (Casa Zemstvei Guberniale, str. Al. Şciusev 103, Chişinău)

Ultrașii constituie, în mod tradițional, o categorie de „populație de risc”, asemănătoare în această privință „sălbaticilor” de altă dată sau gangurilor urbane, comunităților de drogați sau, recent, a „țiganilor” de astăzi: cunoașterea lor se face astfel, de regulă, din perspectiva statului și în vederea „rezolvării” problemei pe care o pun societății.

Continue Reading »

lacul-tei-WEB

– – – scroll down for English – – –

RO
– – – – –

#6 Orașul și Culturile Lui
București, Cluj și Iași în focus
un ciclu de prezentări în cadrul programului Bibliotecii Spațiului Public

25 august 2015, ora 18:00
Zpaţiu (Casa Zemstvei Guberniale, str. Al. Şciusev 103, Chişinău)

Vă invităm la o prezentare despre spațiile publice și inițiativele locale din București, Cluj și Iași, cu participarea lui Alex AXINTE (studioBASAR), Mihai CULESCU (AsoP – Asociația Peisagiștilor din România – Filiala București), Matei DAVID (Carol 53), Silviu MEDEȘAN (La Terenuri), Andrei PRIPASU (În trecere).

Continue Reading »

OCL_Tichindeleanu-Ovidiu_web

– – – scroll down for English – – –

RO
– – – – –

#5 Orașul și culturile lui cu Ovidiu ȚICHINDELEANU
Orașul Comunal: invitație la o reflecție colectivă
Un ciclu de prezentări în cadrul programului Bibliotecii Spațiului Public

4 august 2015, ora 18:00
Zpaţiu (Casa Zemstvei Guberniale, str. Al. Şciusev 103, Chişinău)

Orașul modern e un mediu în care proliferează și coexistă forme diferite de organizare a economiei și spațiului. Spațiile publice ale orașului sînt printre cele mai expuse zone aflate sub presiunea puterilor dominante, dar sînt și locuri de expresie ale prezentului comunității. În acest capăt al tranziției postsocialiste, drepturile la locuire și asociere publică au devenit precare, iar spațiile private au dobîndit autoritate asupra tuturor celorlalte tipuri de spații. Care sînt relațiile, economiile și direcțiile în care poate fi recîștigat orașul de locuitorii săi? Care sînt conceptele existente/concurente ale orașului, și ce concept de oraș ar fi de dorit și ar fi fezabil, în acest context, pentru cîstigarea unei dimensiuni comunale a Chișinăului?

Continue Reading »

Afish_Orasul-si-culturile-lui_Vitalie-Sprinceana_edit_web

– – – scroll down for English – – –

RO
– – – – –

#4 Orașul și culturile lui cu Vitalie SPRÎNCEANĂ
Orașul Chișinău: Să ne luăm orașul înapoi!
Un ciclu de prezentări în cadrul programului Bibliotecii Spațiului Public

25 iunie 2015, ora 18:00
Zpaţiu (Casa Zemstvei Guberniale, str. Al. Şciusev 103, Chişinău)

În ultimele două decenii Chișinău a trecut printr-un număr de transformări contradictorii: degradarea spațiilor publice existente, ineficacitatea, și deobicei nedreptatea procesului de privatizare a proprietății publice, monotorizarea orașului, comercializarea și utilizarea spațiilor publice în scopuri comerciale, substituirea funcțiilor publice ( timp liber, socializarea, locuri de odihnă, activități culturale) ale spațiilor publice cu activități orientate spre profit (parcări private, WC-uri publice cu plată), comercializarea centrului orașului prin dezvoltarea proiectelor mari comerciale – Skytower (spații de birou), Sun City (shopping mall), Nobil Hotel (servicii de hotel), Grand Plaza – blocuri de apartament – și ca o consecință este distrugerea centrului orașului și a rețelei sociale care ia loc.

Continue Reading »

web_orasul_3_web

– – – scroll down for English – – –

RO
– – – – –

#3 Orașul și culturile lui cu Virgiliu PÂSLARIUC
Orașul Chișinău în modernitate: 1812-1990
Un ciclu de prezentări în cadrul programului Bibliotecii Spațiului Public

21 mai 2015, ora 18:00
Zpaţiu (Casa Zemstvei Guberniale, str. Al. Şciusev 103, Chişinău)

Nici un discurs nu a fost în stare să configureze, transfigureze, dar şi să desfigureze într-atât fizionomia Chişinăului ca discursul „modernităţii”. Văzută ca o opoziţie a „tradiţiei”, Puterea era nevoită să (re)inventeze în permanenţă ambii termeni, fiindcă unul îl legitima pe celălalt, adesea dându-le sensuri contractorii în funcţie de regimurile care se succedau. În perioada anilor 1812-1990 regimurile se schimbau caleidoscopic, fiecare din ele lăsând amprente adânci asupra peisajului urbanistic. Modernizarea clasică (urbanizarea, industrializarea, raţionalizarea) din epoca imperială rusă, a fost înlocuită de spiritul eclectic din perioada românească care a combinat „tradiţionalismul”, căutarea specificului naţional, cu experimentele hipermoderniste, gen (bauhaus), dar fără a atinge cumva zestrea moştenită. Regimul sovietic, revoluţionar în esenţa lui, a măturat ambele tradiţii, de fapt le-a „marginalizat”, paradoxal, conservându-le în centru (istoric), plasând accentul de greutate pe fostele suburbii, devenite microraioane. Conflictul / coabitarea dintre cele trei „tradiţii” modernizatoare constituie nucleul identitar al Chişinăului de azi.

Continue Reading »

bsp_orasul_1_web

– – – scroll down for English – – –

RO
– – – – –

Orașul și culturile lui #1
Un ciclu de prezentări în cadrul programului Bibliotecii Spațiului Public
28 ianuarie 2015, ora 17:00 
Zpaţiu (Casa Zemstvei Guberniale, str. Al. Şciusev 103, Chişinău)

Cultura independentă, artă socială și mișcări populare în tranziția postsocialistă: cîteva exemple și deschideri

Sectorul culturii independente a fost, în Europa de Est, în perioada de tranziție postcomunistă, principalul producător de cultură contemporană, deși a fost în mare măsură ignorat de industria culturală, jurnalism și chiar de zona academică. Vom trece în revistă cîteva exemple semnificative din România, Slovenia, Polonia, Serbia și Turcia, care ilustrează faptul că din această zonă s-au produs și primele confluente cu zona mișcărilor populare, pentru a deschide la final discuția asupra sectorului independent din Moldova și a posibilităților sale.

Ovidiu ŢICHINDELEANU e filosof şi teoretician al culturii. Co-fondator al revistei independente Philosophy&Stuff (1997–2001), co-fondator al platformelor Indymedia România (2004), CriticAtac.ro (2010), LeftEast (2012).

Înregistrarea video

Continue Reading »

naslovna_web

– – – scroll down for English version – – –

RO
– – – – –

SPACES: Cultura Independentă – conferință
26 august 2014, ora 18:00
Zpațiu (Casa Zemstvei Guberniale)
str. Al. Șciusev 103, Chișinău

Lucrează cu ceea ce ai / Cum să construiești o galerie de artă aproape din nimic

De mai mulți ani s-a vorbit mult despre lipsa unei galerii naționale de artă contemporană pe scena culturală slovacă adică o instituție culturală modernă ce ar expune artă vizuală europeană și slovacă de înaltă calitate – ceva ce se numește „Kunsthalle” în țările vorbitoare de germană. Fiecare guvern și fiecare ministru al culturii din Slovacia știe și vorbește despre acest lucru, dar până recent nu prea s-a făcut ceva. Continue Reading »

Baia-Publica_web

– – – scroll down for English version – – –

RO
– – – – –

SPACES: Practica Spațiului Public – conferință
25 august 2014, ora 18:00
Zpațiu (Casa Zemstvei Guberniale)
str. Șciusev 103, Chișinău

Ceea ce inițial a apărut ca o formă de documentație și adaptare la context – lucrul cu spațiul public – s-a transformat ulterior treptat într-o cercetare informată de acțiune. O întreagă serie de intervenții, instalații și incidente au contribuit astfel la articularea unei practici a spațiului public, prin care am testat diverse instrumente. Unele dintre aceste instrumente au transformat cu succes spațiile publice în cadrul cărora au fost aplicate și au modificat practicile utilizatorilor. În ultimii ani, am început să utilizăm aceste instrumente în cadrul intervențiilor efectuate în spațiul public comunitare, acolo unde componentul comunității joacă un rol mai important. Continue Reading »