Politici Culturale, chestionar pentru actorii scenei independente din Republica Moldova – raport de sinteză / Cultural Policies, questionnaire for independent scene actors in Moldova – summary report

sala
sursa: diez.md

versiunea engleză / English version here  

Chișinău, ianuarie 2014

În perioada (20 septembrie – 20 noiembrie, 2013), în cadrul proiectului SPACES (Spații Publice Durabile pentru Cultură în Țările din Est: http://www.spacesproject.net), asociația Oberliht (http://oberliht.com) a efectuat un scurt studiu cu privire la politicile culturale existente în Moldova, invitînd respondenții să răspundă la următoarele întrebări:

1. Cum aţi putea defini actorii culturali independenţi (persoane fizice / instituţii)?
2. În opinia dvs. care este rolul lor (potenţial) în dezvoltarea culturală şi politică a ţării?
3. Sînt vizibili actorii culturali independeţi în politicile culturale ale ţării?
4. Care sînt cele 5 caracteristici principale ale politicilor culturale promovate în ţară? Ce lacune vedeți în prioritățile actuale (naţionale) a politicilor culturale şi ce ar fi necesar să fie schimbat?
5. Ce recomandări, referitor la politicile culturale, puteţi propune în vederea îmbunătățirii situației culturii independente?

Chestionarul a avut în vizor actorii culturali activi ai scenei independente din Republica Moldova – agenți importanți în dezvoltarea, diversificarea și dinamizarea procesului artistic și cultural autohton.

La chestionar au răspuns 16 persoane, dintre care 8 persoane reprezintă organizații neguvernamentale de cultură și artă, iar 8 sînt artiști independenți, majoritatea din Chișinău. Din respondenți 5 persoane reprezintă domeniul teatral, 2 – cinematografia, 4 – arte vizuale și arta contemporană, 1 – literatura, 2 – mass-media, 2 – studenți la facultatea de artă.

Cele cinci întrebări au fost adresate cu scopul de a afla dacă politicile culturale promovate de Ministerul Culturii al Republicii Moldova sînt eficiențe pentru dezvoltarea sectorului cultural și care sînt principalele lor lacune; care sînt prioritățile naționale și dacă actualul cadru legislativ și programele inițiate de Ministerul Culturii țin cont de actorii scenei independente și necesitățile lor; ce recomandări ar fi binevenite în vederea îmbunătățirii politicii culturale din Moldova. Din răspunsurile obținute aflăm și despre aportul scenei independente la dezvoltarea sectorului cultural.

Astfel, respondenții definesc actorii culturali independenți ca persoane fizice sau juridice (artiști talentați, o structură importantă), liberi în gîndire și din punct de vedere financiar, independenți de anumite ideologii, independenți în a lua propriile decizii, dar și în implementarea propriilor activități și promovarea propriilor strategii. Pe de o parte, ei sînt mult mai ambițioși și activi decît unele instituții de stat, dispun de potențial și pot avea un impact puternic asupra societății și asupra înnoirii și dezvoltării procesului cultural. Pe de altă parte, a 5-a parte din respondenți îi consideră pasivi și influențați de către finanțatori la realizarea activităților. Unul din respondenți îi consideră irelevanți, în contextul Republicii Moldova.

Majoritatea respondenților au oferit actorilor independenți un rol esențial în dezvoltarea mișcării culturale atît la nivel național cît și internațional. Văzuți de unii drept nonconformiști și cei care experimentează în anumite domenii artistice, ei își propun să sincronizeze mișcarea culturală din Moldova cu cea din întreaga lume, să ofere spațiu de promovare și sprijin pentru tineri artiști, să propună noi valori, să contribuie la dezvoltarea spirituală și la recunoașterea importanței culturii în societate. Datorită libertății de a genera propriile idei și proiecte, ei aduc o diversitate în sfera culturii și încearcă să scoată din conservatism arta actuală stabilind, astfel, noi direcții artistice.

Alți respondenți sînt de părere că deși actorii independenți au un potențial mare în a schimba anumite lucruri, este totuși nevoie de a unifica eforturile și de a colabora mai strîns, pentru a crea un lobby, astfel încît să fie posibil de influențat anumite decizii politice, adoptate la nivel național, cu referire la domeniul culturii. În condițiile în care fiecare organizație va acționa pe cont propriu, fără să-și coordoneze acțiunile cu alți actori independenți, producerea unor schimbări majore pe plan cultural nu va fi posibilă.

Chiar dacă sînt considerați indispensabili și cruciali pentru cultură, majoritatea celor chestionați afirmă că actorii culturali independenți nu sînt vizibili în politicile culturale ale statului, altfel spus nu sînt reprezentați suficient de bine și nici nu beneficiază de careva programe adresate concret lor.

La rîndul lor organizațiile independente nu oferă suficientă vizibilitate activităților pe care le desfășoară – un grup mic de respondenți consideră că doar un număr restrîns dintre actorii scenei independente sînt vizibili public.

La întrebările ce țin de descrierea priorităților politicii culturale existente și propunerea unor modificări, foarte puțini respondenți au știut să dea un răspuns constructiv. Majoritatea artiștilor și persoanelor neafiliate unor organizații nu au răspuns la această întrebare și doar cîțiva respondenți au venit cu sugestii concrete pentru ameliorarea situației în cultură și fortificarea sectorului cultural independent.

Cîteva persoane au afirmat că actualul cadru legislativ este învechit atît ca limbaj cît și din punct de vedere al valorilor reprezentate și nu corespunde actualității culturale. Dispozițiile legale sînt foarte generale fără a fi susținute de noi programe și strategii pentru fiecare sector al culturii în parte, și fără să existe o complementaritate a acestora în vederea dezvoltării domeniului culturii în ansamblu. Se oferă prioritate unor acțiuni de conservare a patrimoniului cultural material și imaterial, însă cultura vie și proiectele tinerei generații de artiști rămîn fără suportul statului. De asemenea nu este clar care este setul de valori de care se conduc lucrătorii Ministerului pentru a propune politici culturale noi.

Mulți respondenți optează pentru schimbări însă le vine greu să identifice obiectivele care ar putea contribui la ameliorarea situației și să propună careva recomandări concrete. Pe de altă parte, cei care au fost delegați să elaboreze politici culturale nu iau în calcul și părerea artiștilor și lucrătorilor care activează în sfera culturii, ceea ce demonstrează că încă ducem lipsă de proceduri transparente și democratice.

În urma colectării răspunsurilor la chestionar au fost identificate unele probleme cu referire la cadrul legal și programele existente în domeniul culturii:

– Lipsa priorităților în dezvoltare;
– Decizii subiective pornite de la părerile unor demnitari;
– Menținerea sistemului vechi de instituții și relații;
– Lipsa mobilității culturale și accesului egal la produsul cultural pentru locuitorii din afara Chișinăului;
– Lipsa managementului de performanță în administrarea instituțiilor de cultură;
– Lipsa unui sistem transparent de distribuție a fondurilor publice pentru cultură și lipsa unor surse suplimentare de finanțare a culturii;
– Distribuția în mod netransparent (fără concurs) a comenzii de stat;
– Programe de învățămînt artistic universitar învechite.

Urmează recomandările respondenților cu privire la îmbunătățirea politicii culturale existente:

Un rol nou pentru Cultură

– Să fie restabilit locul și rolul Culturii printre prioritățile naționale, iar Ministerul Culturii să-și asume această responsabilitate alături de societatea civilă și sectorul privat;
– De regîndit prioritățile de dezvoltare a culturii, de inclus arta contemporană și arta cu implicații sociale printre ele.

Transparență în activitatea Ministerului Culturii și relația cu societatea civilă

– Să crească transparența în procesul de luare a deciziilor în domeniul culturii prin crearea unor platforme unde reprezentanții sectorului independent să se întîlnească regulat cu autoritățile. Totodată să fie elaborate unele proceduri de consultanță publică prin intermediul cărora anumite proiecte de legi sau măsuri în domeniul culturii să fie discutate din timp cu societatea civilă (ONG-urile din domeniul culturii, grupurile de profesioniști), să fie organizate dezbateri publice;
– Să fie propus un set de politici culturale ce ar răspunde într-o măsură mai mare necesităților organizațiilor independente din Moldova, ar asigura viabilitatea şi vizibilitatea sectorului independent.

Finanțare pentru Proiecte și inițiative ale tinerilor

– Se cere de modificat sistemul de finanțare al instituțiilor de cultură, să crească finanțarea pe bază de proiect;
– Să crească transparența și să fie îmbunătățit mecanismul de distribuție a fondurilor publice în domeniul culturii prin introducerea unor noi proceduri ce ar crea oportunități egale pentru toți doritorii (Să fie organizat concurs public pentru suplinirea locurilor în Consiliul de Experți pe lîngă MC, în responsabilitatea căruia intră aprecierea și recomandarea proiectelor pentru a fi finanțate din bugetul de stat. Totodată lipsește un set de criterii și priorități bine definite conform cărora să fie distribuite fondurile publice pentru cultură, fapt care permite distribuția fondurilor alocate într-un mod lipsit de transparență);
– Să fie acordată o susţinere mai mare sectorului cultural independent, grupurilor de tineri și colectivelor artistice active. Totoată să fie organizate concursuri destinate celor care încă nu posedă o personalitate juridică (inițiative și indivizi activi în domeniul culturii) și să fie reduse procedurile birocratice care îngreunează mult procesul de depunere a dosarelor pentru obținerea finanțării.

Mai multe resurse pentru sectorul cultural independent

– Organizațiile independente din Moldova să fie asigurate cu spații expoziționale, spații de birou și lucru, iar artiștii cu ateliere și spații de producție;
– Comanda de stat să fie anunțată și distribuită public;
– Să fie oferite burse de creaţie pentru tineri artiști.

Reforma învățămîntului artistic

– Se cere de făcut o amplă reformă în sfera educației artistice prin reînnoirea curriculumului universitar și post-universitar: introducerea orelor de management în cultură și politici culturale, studii curatoriale, practici artistice noi și teoria artei sec. XX-XXI. Totodată, se cere de creat programe de mobilitate/stagiere pentru profesori și studenți.

Instituțiile de cultură mai eficiente

– Atît instituțiile de stat cît și cele independente să lucreze pe bază de programe și proiecte;
– Să crească calitatea și performanța în administrarea instituțiilor de cultură prin organizarea unor concursuri publice pentru directorii acestor instituții.

Advertisements



    Leave a Reply

    Fill in your details below or click an icon to log in:

    WordPress.com Logo

    You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

    Twitter picture

    You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

    Facebook photo

    You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

    Google+ photo

    You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

    Connecting to %s



%d bloggers like this: